Jocul politic care a transformat România din mediator în țintă

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză a jurnalistului Cristian Unteanu privind mesajele contradictorii pe care le-au transmis liderii politici din țara noastră pe o temă de maxim interes la nivel internațional – mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.

 

 

(…) Domnul Dragnea a anunţat schimbarea majoră de joc, luând prin surprindere pe toată lumea (pare-se chiar şi pe atât de gentila doamnă Dăncilă), preluând personal iniţiativa totală a jocului extern. Contrazis însă imediat – şi aici începe chestiunea încălcării protocoalelor de securitate – de către Ministerul de Externe care, cât de politicoasă poată fi formularea unei insulte – zicea că „în acest moment chestiunea este în studiu“ şi pleznit ferm de Preşedintele Iohannis care i-a reamintit, ca la şcoală, de ce prerogative constituţionale de politică externă dispune.
Chestiunea ajunge instantaneu în cancelariile internaţionale, stârneşte cometarii dezagreabile la Bruxelles (ceva în genul „primul exemplu de desolidarizare faţă de poziţia comună a UE“), dar şi unele perplexe cum este cel din The Jerusalem Post (îl puteţi accesa aici). Colegul care mi l-a trimis mi-a pus o întrebare relevantă pentru stupoarea generată de gestul atât de inventiv al domnului Dragnea în materie de jocuri de mare politică internaţională: până la urmă, cine are dreptul în România să ia decizia finală, se mai respectă sau nu constituţia, Guvernul va face o mişcare de forţă pentru a-şi impune interesele proprii?
Sigur că asta e întrebarea logică. Dar este şi tragic că am ajuns ca ea să se pună în aceşti termeni deoarece fie cădem într-un ridicol total, fie va trebui, într-un fel sau altul, să suportăm pe propria piele primejdia impredictibilităţii. Şi aici nu mai suntem la „Festivalul Lalelelor“ şi să încercăm să băgăm totul sub preş.
Prin doar câteva vorbe rostite la ceas de seară, iată cât de uşor putem să ne transformăm în ţintă, să rupem un atât de fragil echilibru subteran care ne permisese să fim prietenii tuturor sau, cel puţin, să avem un gard într-atât de mare de acceptabilitate încât multe au fost episoadele în care, cu noi negociatori sau garanţi ai spaţiului neutru de negociere, s-a putut ajunge la un rezultat.
Ce va fi pe mai departe? Dar credeţi că va cabulipsi cineva dintre preopinenţi să dea un răspuns? (Mai multe detalii AICI)

contributors.ro:

Declarația lui Liviu Dragnea de la Antena 3 privind demararea demersurilor de mutare a ambasadei României din Israel la Ierusalim a părut să ia aproape toată lumea pe nepregătite. În realitate supriza nu ar fi trebuit să fie atît de mare. Liviu Dragnea avansa această posibilitate încă de la sfîrșitul anului 2017 cînd opina că “ar trebui să luăm exemplul Statelor Unite”, mai ales că, adăuga el, astfel se evită deplasarea permanentă a personalului de la Tel Aviv la Ierusalim unde se află practic toate instituțiile centrale ale statului Israel. Declarația de atunci venea la puțină vreme după ce România votase, alături de alte 34 de țări, să se abțină la votul din Adunarea Generală ONU care condamna decizia administrației Trump de a muta ambasada americană la Ierusalim, spre deosebire de marea majoritate a celorlalte state din UE, inclusiv Marea Britanie, Germania și Franța, care sprijiniseră demersul. La vremea respectivă, după vot, premierul Netanyahu i-a telefonat președintelui Klaus Iohannis pentru a-i mulțumi.
Iată însă că acum s-a trecut de la o simplă opinie la ceva mult mai concret, din moment ce guvernul pare să fi adoptat “un memorandum pentru declanșarea procedurilor în vederea transferului ambasadei la Ierusalim” după cum relatează AFP, citată de Le Figaro, deși purtătorul de cuvînt de la Palatul Victoria a refuzat să comenteze informația. Acum devine mai limpede și motivul vizitei la București a ministrului de externe adjunct al Israelului, Tzipi Hotovely. Care a plecat ulterior spre Praga, pntru că și guvernul ceh pare să aibă în vedere un demers similar. De altfel, imediat după anunțul făcut de Liviu Dragnea ea a transmis pe Twitter că decizia luată este “în spiritul întîlnirii de la București” și că “speră să vadă cît mai repede ambasada României la Ierusalim”.
Dacă ne uităm la maniera în care a reacționat Klaus Iohannis după anunțul televizat el nu pare să fi fost la curent nici cu scopul principal al venirii la București a dnei Tzipi Hotovely și nici cu rezultatul discuțiilor purtate cu acest prilej cu premierul Viorica Dăncilă care urmează să facă și ea o vizită peste cîteva zile în Israel. Ceea ce înseamnă în mod clar că președintele s-a aflat în afara buclei de comunicare pe acestă temă pe care Dragnea & co au abordat-o în discuții de mai multă vreme cu partea israeleană. Un lucru anormal, pentru că e vorba de o decizie cu implicații majore, dar care nu ar trebui să mire nimeni ținînd cont de amosfera politică generală din România. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

România este la un capăt de drum în sport. În 2016 si 2017, am avut cele mai proaste rezultate din istorie la Olimpiadă, la Europenele de fotbal, iar echipele de fotbal de club sunt în derivă.
Toţi sunt de acord că cea mai importantă cauză a acestei degringolade este reducerea la minimum a bazei de selecţie, adică a numărului de copii şi tineri care pratică sport regulat, amatori, în cluburi sau chiar sport de performanţă.
Restrângerea numărului de copii şi tineri înscrişi în mişcarea sportivă este la rândul său determinată de lipsa infrastructurii sportive.
Terenurile publice de fotbal şi de tenis au fost transformate în dezvoltări imobiliare sau restaurante, cum este cazul în Bucureşti pe malul lacului Herăstrău, iar terenurile de sport private sunt puţin accesibile unei mase largi de practicanţi.
Pe de altă parte, în paralel cu deriva infrastructurii de sport, constatăm o explozie a numărului de supermarketuri şi de malluri.
Astfel, în România sunt astăzi aproximativ 2.000 de hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de tip discount, de patru ori mai multe decât în 2008, ultimul an de boom economic.
În fiecare an se deschid alte 150-250 de noi alte magazine de tip supermarket şi hipermarket.
Până acum nimeni nu a făcut vreo legătură între aceste două evoluţii, respectiv evoluţia infrastructurii sportive şi cea a comerţului modern. Însă supermarketurile sunt vectorii principali prin care hrana nesănătoasă – sucuri acidulate, chipsuri, mâncare procesată – ajunge la copii şi tineri.
În România, 3 din 10 copii şi adolescenţi sunt supraponderali şi 8% dintre ei sunt obezi. România ocupă locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte obezitatea infantilă.
Întrebarea este cum putem să avem şi spaţii moderne de retail, dar şi o mişcare sportivă care să contribuie la sănătatea următoarelor generaţii şi să constituie o sursă de selecţie solidă pentru viitorii campioni sportivi ai României. (Mai multe deetalii AICI)

RFI:

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, soseşte luni la Washington pentru o vizită de stat de trei zile. Liderul de la Paris este primul străin primit în vizită de stat – cel mai înalt rang protocolar – de când a sosit Donald Trump la Casa albă. O onoare care demonstrează încă odată proximitatea afişată înre cei doi preşedinţi. Inaintea sosirii sale la Washington, Macron a acordat un lung interviu – în engleză – canalului Fox News, încă un «semn de amiciţie» faţă de omologul său american.
O jumătate de oră de interviu, în engleză, acordat lui Chris Wallace, unul dintre cei mai buni jurnalişti de la Fox News, canalul preferat al lui Donald Trump. «Emmanuel Macron şi-a pregăti în mod foarte abil terenul înainte să aterizeze la Washington» notează Le Figaro. Ziar conservator care remarcă faptul că «în câteva luni, cuplul Trump-Macron a înlocuit tandemul Obama-Merkel care structurase relaţiile transatlantice timp de opt ani».
In cursul interviul de pe Fox News, înregistrat vineri la Palatul Elysée dar difuzat 48 de ore mai târziu, preşedintele Franţei explică de ce relaţia sa cu Trump este una «specială». «In primul rând pentru că amândoi suntem nişte outsideri, nu facem parte din sistemul politic tradiţional. In al doilea rând, suntem pe aceeaşi lungime de undă în dosarele internaţionale importante cum ar fi combaterea terorismului şi lupta anti-Daech. In fine, avem o relaţie personală puternică» spune Emmanuel Macron iar anturajul acestuia subliniază că cei doi preşedinţi vorbesc la telefon săptămânal.
Inţelegerea bună între doi politicieni pe care aproape totul îi desparte – începând cu diferenţa de vârstă, 30 de ani – poate surprinde. Macron este un intelectual pro-european şi liberal. Trump este un om de afaceri, naţionalist şi protecţionist. Analişti interviuvaţi de RFI spun însă că ar exista o «metodă Macron» ce se poate rezuma astfel : «nicio critică directă şi fixarea unor linii roşii. Refuzul francezului de a renegocia acordul de la Paris privind clima, este o astfel de linie roşie». (Mai multe detalii AICI)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


youtube to mp3 free psd flyer despre sex online turistinfo A proposito di sesso Kostenlose dj vladof Xnxx.com 2018 xxnxx despre femei blog porn service auto buzau lifestyle